Exploatarea sării din Bazinul Someșului, subiectul unei sesiuni științifice la Beclean

Exploatarea sării din Bazinul Someșului, subiectul unei sesiuni științifice la Beclean

Orașul Beclean (județul Bistrița-Năsăud) a fost, la sfârșitul săptămânii trecute (26-28 septembrie), gazda Sesiunii Științifice Anuale a Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, având ca temă: Cercetarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural privind exploatarea sării din Bazinul Someșului. Evenimentul organizat de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, în parteneriat cu complexul Muzeal Bistrița Năsăud, Muzeul Municipal Dej și Salina Ocna Dej, s-a bucurat de sprijinul Primăriei Orașului Beclean și Ministerului Culturii și Identității Naționale.


După momentul festiv al deschiderii sesiunii și alocuțiunile rostite de Valerii Kavruk, managerul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, Nicolae Moldovan, primarul orașului Beclean, Alexandru Gavrilaș, managerul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, Constantin Albinetz, directorul Muzeului Municipal Dej și Ovidiu Moldovan, directorul Salinei Ocna Dej, prima zi a reuniunii științifice a fost consacrată vizitării siturilor arheologice de exploatare a sării din împrejurimile orașului Beclean (Băile Figa, Săsarm, Caila, Coldău), vizitarea Salinei Ocna Dej și vizitarea Muzeului Municipal Dej, inclusiv a expoziției „Drumul Sării, Drumul Țării”.

La Băile Figa, sub genericul „ Ziua porţilor deschise”, participanții la sesiunea științifică, dar și publicul interesat, a avut ocazia de a vedea suprafeţele arheologice aflate în cercetare, metodologia de cercetare arheologică şi vestigiile arheologice formate din structuri, instalaţii şi unelte din lemn, utilizate în trecut la mineritul şi extragerea sării.
Evenimentul și-a propus să atragă atenția asupra unui patrimoniu arheologic deosebit de valoros dar și să transmită publicului interesat, într-un limbaj accesibil și atractiv, rezultatele cercetărilor arheologice de aici, cercetări coordonate de dr. Valerii Kavruk (responsabilul ştiinţific al cercetării arheologice) şi dr. Dan Buzea, arheologi de la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni. Membrii echipei de cercetare au oferit vizitatorilor informaţii despre campaniile de cercetare arheologică desfăşurate până în prezent la Băile Figa.

Situl de la Băile Figa a fost descoperit de geologul bistrițean Dr. Ioan Chintăuan în 1977, care printre numeroasele elemente de lemn, a observat o „troacă” de lemn aflată în albia Pârâului Sărat. În anii 2005 – 2006, academicianul britanic Prof. Universitar Dr. Anthony F. Harding și directorul Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni Dr. Valerii Kavruk au efectuat prima evaluare și expertiză științifică a sitului, constatând cu acest prilej valoarea excepțională a acestuia. În baza acestei expertize, în anul 2007, situl a fost introdus în Lista Monumentelor Istorice, căpătând, astfel, statul juridic de monument protejat. În același an, sub egida Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni și a Universității Durham din Marea Britanie, în colaborare cu Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Institutul German de Arheologie din Berlin și cu Universitatea Cornell din SUA, cu sprijinul Academiei Britanice, Ministerului Culturii al României, Primăriei Beclean și Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, a debutat cercetarea științifică a sitului, care continuă și în prezent. Cercetările arheologice au fost efectuate în toate sectoarele sitului, precum și în unele zone adiacente. În total au fost deschise și cercetate 23 secțiuni.

Descoperirile arheologice indică faptul că exploatarea sării s-a început la Băile Figa în jurul anului 3.000 î.Hr. (Perioada Epocii Bronzului) şi a durat până în secolul XX d. Hr., inclusiv. Există totodată şi indicii de exploatare a sării în acest loc din evul mediu, perioada modernă şi contemporană.
Dincolo de valoarea sa științifică, acest sit are un potențial turistic remarcabil, cu atât mai mult cu cât se află în imediata vecinătate a stațiunii turistice „Băile Figa”, care se bucură de un aflux turistic foarte ridicat. Situl arheologic Băile Figa este un bun de patrimoniu cultural și natural de excepție, unic în România și, dacă administrația acestei stațiuni și instituțiile implicate în managementul sitului vor reuși să amenajeze aici un muzeu, pe care să-l integreze în sfera serviciilor turistice, stațiunea turistică „Băile Figa” va deveni și mai atractivă.

Următoarea zi, din cadrul Sesiunii Științifice Anuale a Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, a fost dedicată comunicărilor științifice, susținute de: Dr. Alberto Plata (Fundación Valle Salado de Añana, Spania) – Muzeul în Aer Liber de la Valle Salado de Añana – un muzeu viu în slujba comunității și turismului; Dr. Ioan Chintăuan (Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud) – Manifestările saline din Transilvania între 1780 și 2019; Dr. Valerii Kavruk (Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni), Dr. M. Alexianu (Universitatea Al. I. Cuza Iași), Dr. D. Buzea (Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni) – Patrimoniul arheologic și etnografic privind exploatarea sării în Bazinul Someșului; Dr. Daróczi Tibor-Tamás (Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române) – Interconexiuni și puterea prin prisma descoperirilor din epoca bronzului de la Băile Figa; Prof. Univ. Dr. John Nandris (Marea Britanie, Londra), Dr. Marius Alexianu (Universitatea Al. I. Cuza Iași) – Etnoarheologia sării în România; Dr. Felix Marcu (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei) – Subiect rezervat; Dr. Radu Zăgreanu (Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud), Drd. Angelica Moldovan (Universitatea 1 Decembrie Alba Iulia) – Vestigiile de epoca romană privind exploatarea sării în valea Budacului; Constantin Albinetz (Muzeul Municipal Dej), Ovidiu Moldovan (Salina Ocna Dej) – Patrimoniul istorico-documentar și tehnic privind exploatarea și comerțul sării la Ocna Dej și Dej; Dr. Liviu Marta (Muzeul Județean Satu Mare), Dr. Ioan Bejenariu (Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău) – Someșul – Drumul Sării; Dr. Roxana Curca (Universitatea Al. I. Cuza Iași) – Un proiect de „Muzeu al haloterapiei” și Dr. Mihail Gorgoi (Muzeul Național Bran) – Nevoia de un Muzeu al Sării în Transilvania.

Sesiunea științifică s-a încheiat cu o dezbatere colocvială privind Protejarea și valorificarea patrimoniului cultural privind exploatarea sării din Bazinul Someșului , la care au fost prezenți și Alexandru Pugna, Secretar de Stat la Ministerul Culturii și Identității Naționale și Nicolae Moldovan, Primarul orașului Beclean. Iar concluzia finală a fost că, Transilvania merită un Muzeu al Sării, fiind una dintre cele mai bogate provincii salifere din Europa și chiar din lume, rezultatele cercetărilor arheologice efectuate de muzeul pe care îl conduce Dr. Valerii Kavruk, fiind foarte bine receptate în mediile academice europene.

Magdalena Vaida/ tiny.cc/y27rdz

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*