Mâncăruri de Revelion, de prin lume adunate

Mâncăruri de Revelion, de prin lume adunate

Dincolo de şampanie, de artificii şi concerte în centrul oraşului, rolul principal de Anul Nou îl deține totuși, mâncarea.

Pe măsură ce 1 ianuarie bate la uşă în jurul lumii, oamenii sărbătoresc cu prăjituri, fripturi şi tot felul de preparate aducătoare de bani și de noroc, special făcute pentru această ocazie.

Să „călătorim”, așadar, în jurul lumii şi să degustăm, măcar în gând, bunătăţile cu care se pregătesc pentru a intra în Noul An:

Hoppin John, Statele Unite

O tradiţie culinară cu un nume interesant se regăseşte în sudul Statelor Unite, unde fermierii servesc un preparat numit Hoppin’ John. Mâncarea constă dintr-o garnitură de mazăre sau fasole picantă combinată cu orez, căci boabele delicioase simbolizează monedele. Se serveşte cu pâine făcută din făină de porumb, care adaugă la norocul noului an prin culoarea sa asemănătoare cu a aurului. Nu se ştie care este originea numelui acestui preparat, dar cea mai veche reţetă cunoscută a apărut într-o carte de bucate publicată în 1847.

Struguri, Spania

În timp ce americanii privesc în noaptea de revelion cum coboară globul uriaş în Times Square, spaniolii privesc transmisiunea din Puerta del Sol, Madrid, unde populaţia se adună în faţa turnului cu ceas ca să audă şi să numere când acesta bate miezul nopţii. Atât cei care sunt în faţa turnului, cât şi cei care doar privesc la televizor respectă următoarea tradiţie: când ceasul bate ora 12, oamenii mănâncă un bob de strugure pentru fiecare bătaie. Unii chiar îşi pregătesc boabele de strugure dinainte decojindu-le şi scoţându-le seminţele, ca să fie siguri că vor fi eficienţi în a le mânca atunci când se trece în noul an.

Tamales, Mexic

Tamales, adică o gogoaşă umplută cu carne sau brânză şi învelită într-o frunză de bananier ori de porumb, este un aliment care îşi face apariţia cam la orice ocazie mai importantă în Mexic. În multe familii, grupuri mari de femei se adună pentru a face sute de astfel de pacheţele pentru anul nou pentru a fi distribuite rudelor şi vecinilor. Uneori se serveşte cu o supă numită menudo, numai bună pentru mahmureală.

Oliebollen, Olanda

În Olanda, la ocazii speciale cum ar fi anul nou se consumă nişte găluşte prăjite numite oliebollen. Acestea au un aluat ca de gogoaşă, sunt îmbogăţite cu scorţişoară şi pudrate cu zahăr. În Amsterdam există cărucioare care vând aceste gogoşele la fiecare colţ de stradă.

Marzipanschwein, Germania şi Austria

În Germania şi Austria, noaptea de revelion este numită Silvesterabend, sau seara Sfântului Silvester. Austriecii beau vin fiert cu această ocazie, condimentat cu scorţişoară şi alte mirodenii. Pe masă se aşează un purcel fript, dar şi figurine din marţipan în formă de porc, adică marzipanschwein. Porcul este considerat un animal norocos, pentru că prin felul în care râmă cu râtul, scoate la iveală norocul ascuns în pământ. Obiectele în formă de porc sunt cadouri foarte populare în aceste ţări.

Cotechino con lenticchie, Italia

Italienii îşi încep anul cu o mâncare tradiţională ce constă din cârnaţi cu linte. Cum aţi ghicit probabil, lintea simbolizează şi aici monedele şi rodnicia. Masa se încheie cu chiacchiere, nişte gogoşi rulate în miere sau zahăr pudră, stropite cu un pahar de prosecco.

Hering marinat, Peninsula Scandinavă

Pentru că heringul se găseşte în abundenţă în ţările din Peninsula Scandinavă şi din cauza culorii sale argintii, mulţi aşteaptă anul nou consumând câte-o porţie de hering marinat pentru a-şi asigura norocul şi prosperitatea. Heringul este înmuiat într-un sos cu smântână sau consumat simplu, cu ceapă. Acest peşte este consumat şi în Polonia, unde este marinat în apă sărată timp de 24 de ore, apoi aşezat în straturi într-un borcan, laolaltă cu ceapă, condimente, oţet alb şi zahăr.

Sursa: Radio Cluj/CNN Travel

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*