Biserica Ortodoxă „Sfânta Treime” din Dej, în prag de sărbătoare

Biserica Ortodoxă „Sfânta Treime” din Dej, în prag de sărbătoare

Peste Biserica „Sfânta Treime” din Dej se va revărsa, în 22 august 2021, lumină și har, odată cu sfințirea construcției văzute, dar și cu sfințirea sufletelor noastre, a celor ce vom participa la acest eveniment. Se va statornici astfel legătura dintre biserica de zid, care este reprezentarea vizuală, arhitectonică, și a Bisericii vii, formată din preoții și enoriașii parohiei noastre.

Biserica ortodoxă cu hramul „Sfânta Treime” este amplasată în municipiul Dej, Cartierul Dealul Florilor, strada Unirii, Nr. 1 D, județul Cluj, pe locul fostei piețe agro-alimentare, proprietate a Primăriei Municipiului Dej. Terenul pe care a fost construită biserica a fost obținut în 1991 în urma unui schimb de terenuri între Primăria Municipiului Dej (care a cedat terenul pe care se afla piața agro-alimentară) și Protopopiatul Ortodox, Dej (care a dat în schimb un teren situat pa strada Carpați din Dej). Mai exact, terenul pe care a fost construită biserica ,,Sfânta Treime” Dej III a fost obținut în urma unui schimb între Parohia ,,Adormirea Maicii Domnului” Dej II, (care deținea un teren în suprafață de 3 000 mp, situat pe str. Carpați, nr.19) și Statul Român( Primăria Municipiului Dej), care a cedat terenul pe care se afla piața agro-alimentară, str. Unirii Fn, cu suprafața echivalentă, mediator fiind preotul paroh Ioan Bolbos.

Proiectul pentru noua biserică de zid a fost încredințat firmelor S.C. MUNDOR S.R.L., condusă de arhitectul Dorin Munteanu și S.C. AVANTI TRASEXIM S.R.L., arhitect Călin Bumb. Cercetările de geodezie au fost efectuate de Institutul de Proiectare, Cluj, condus de inginerul Mircea Petrina, profesor la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

Cu data de 18 mai 1999 a fost autorizat proiectul cu numărul 109/8389, cu o prelungire din data de 24 mai 2002 pe durata de 120 de luni și a fost pus în aplicare începând din 1999. S-au respectat: planul de situație și de încadrare în zonă, demisol, parter, cafas, învelitoare, fațadă acces, fațadă laterală și secundară, plan piloți și plan fundații.

Contractele pentru executarea lucrărilor de construcție au fost încheiate cu firmele: S.C. Samus Construct S.A., Dej, S.C. Bozeconstruct S.R.L., Gherla, care au executat întreg corpul arhitectural al bisericii și S.C. Ovisab S.R.L., județul Maramureș, care a realizat tencuielile exterioare și finisajul exterior, precum și tencuielile interioare pentru tehnica picturii fresco.

Forma construcției din punct de vedere arhitectural păstrează poziția tradițională bizantină, cu plan trilobat, luând aspectul de cruce cu partea inferioară puțin alungită.

Biserica are trei turle: una pe naos, centrală și două dispuse simetric pe nucleul de acces. Turla centrală are o înălțime de 37 m (de la cota de 3,15 m).

Demisolul bisericii (generat de diferența de nivel) are o suprafață de 562 mp și este destinat capelei, depozitului de mobilier, sălilor de cateheză, sălilor de expoziții cu tematică religioasă. Tot aici se află arhiva, biroul și biblioteca.

Parterul sau interiorul bisericii păstrează criteriul canonic prin succesiune: intrare (vestibul), pronaos, naos, solee și altar, proscomidiar și diaconicon, iar absidele (părțile laterale) sunt suprapuse și susținute de 5 coloane cu capiteluri. În total sunt 20 de coloane, legate între ele prin arce de boltă, după modelul brâncovenesc.

Suprafața utilă a spațiului este de 552 mp, la care se adaugă spațiul de la balcoane, de 180 mp. Pe fațadă, biserica are semnul de cruce dreaptă și vitraliul cu răstignirea Mântuitorului însoțită de chipul Maicii Domnului și al Sfântului Evanghelist Ioan, în mozaic venețian, lucrat de firma Mozaicart Iași. Partea de sus se termină în formă triunghiulară, în care este așezată Sfânta Mahramă (tot în mozaic venețian).

Pardoseala bisericii include instalația de încălzire și este înfrumusețată cu plăci de granit, lucrarea fiind realizată de firma S.C. ARHITECTURAL MARBLE GRANIT S.R.L., cu sediul în Dragomirești, județul Maramureș.

Iconostasul sau catapeteasma a fost construit din lemn de tei în atelierul de sculptură al firmei S.C. MOBICOM S.R.L. din Sânmărghita, comuna Mica, județul Cluj, firmă care aparține soților Adina și Nicolae Câmpeanu, oameni îndrăgostiți de arta religioasă. De altfel, începând din 2015, tot mobilierul din biserică a fost lucrat în atelierul acestei firme. Iconostasul sau catapeteasma este peretele care desparte altarul de naos și poate fi confecționat din lemn, piatră, marmură, cărămidă sau metal. Cuvântul „iconostas” vine din limba greacă, de la „icon” și „stasis”, ceea ce înseamnă suport pentru icoane, iar iconostasul amintește de perdeaua care desparte Sfânta Sfintelor de Sfânta, atât la Cortul mărturiei cât și la Templul de la Ierusalim, în vremea Vechiului Testament.

P.F.P. Daniel, Patriarhul României a precizat că iconostasul nu este doar perete despărțitor sau un element decorativ artistic „ci are un profund sens liturgic și teologic. Întreaga istorie a mântuirii lumii este rezumată în iconostas, care simbolizează venirea împărăției lui Dumnezeu”.

Iconostasul Bisericii „Sfânta Treime” din Dej respectă structura unitară, clasică și are patru rânduri de icoane:

Rândul I sau primul registru, privit de jos în sus și de la stânga la dreapta, cuprinde icoana Sfântului Nicolae, ușile diaconești cu Sfântul Arhanghel Gavril, aducătorul bunelor vestiri de bucurie în lume, icoana Maicii Domnului cu Pruncul, ușile împărătești cu icoana Bunei Vestiri și cei patru Evangheliști, icoana Mântuitorului care ține în mână Sfânta Evanghelie (reprezentând pe Marele Învățător), ușa diaconească din dreapta, cu Sfântul Arhanghel Mihail, apărătorul creștinilor, purtând în mână sabia și icoana Hramului Bisericii „Sfânta Treime”, cu cei trei ierarhi: Vasile, Grigore și Ioan Gură de Aur (simbolizează gândirea unitară despre Sfânta Treime a celor trei mari dascăli ai creștinătății).

Rândul al II-lea, cuprinde icoanele praznicelor împărătești: 6 dedicate Domnului Hristos, 4 Maicii Domnului și 2 dedicate Bisericii (Pogorârea Duhului Sfânt sau Rusaliile și Înălțarea Sfintei Cruci). Toate icoanele exprimă venirea Mântuitorului și instituirea Legii Harului. La mijloc este Cina cea de Taină.

Rândul al III-lea , cuprinde icoanele celor doisprezece apostoli, la mijloc fiind icoana Deisis, care reprezintă pe Mântuitorul pe Tron, pe Maica Domnului în stânga și pe Ioan Botezătorul la dreapta, în rugăciune. Rândul al III-lea simbolizează rugăciunea Bisericii pentru lume.

Rândul al IV-lea , cuprinde Profeții Vechiului Testament ca reprezentanți ai lui Dumnezeu în lume, pentru a vesti Legea, Adevărul și Dreptatea, iar la mijloc este Maica Domnului, Orantă, simbolizând împlinirea făgăduințelor mesianice.

Din orice parte l-ai privi, iconostasul Bisericii „Sfânta Treime” din Dej reprezintă o frumusețe care vine din altă lume. El face legătura între cer și pământ, între lumea nevăzută și cea văzută, între Dumnezeu și oameni. Dumnezeu se coboară spre oameni dăruind binecuvântare, chemându-i la mântuire, iar, pe de altă parte, oamenii urcă spre Dumnezeu acceptând Evanghelia prin credință.

Candelabrul Bisericii este adus din partea central-vestică a Ucrainei, de pe râul Bugul de Sud, din regiunea Vinița. Are cinci rânduri, iar în partea de jos scrie : „Spre Slava Sfintei Treimi” Candelabrul este suflat în aur, cântărește 1500 kg, are înălțimea de 7 metri, iar diametrul, la bază, de 5,20 metri. Simbolismul candelabrului este revelația Luminii Dumnezeiești, care corespunde cu energiile necreate ale Duhului Sfânt.

Înfrumusețarea bisericii prin pictură în tehnica fresco a ținut cont de hramul bisericii, dar și de forma și spațiile existente.

La intrare, pe peretele de nord-vest, cel semicurb, se află portretul Arhiepiscopului Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului, Î.P.S. Andrei Andreicuț, iar pe celălalt perete este scrisă Pisania Bisericii, cu următorul conținut:

Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Duhului Sfânt, s-a zidit această Sfântă Biserică cu hramul Sfânta Treime între anii 1998-2021, în timpul preoților: Ioan Câmpean – paroh, 1995-2004 și Teodor Mureșan – paroh, 2004-2021.

Piatra de temelie și locul de amplasament a Bisericii s-a sfințit de către ÎPS Irineu Bistrițeanul la data de 10.10. 1995, pr. paroh fiind Ioan Câmpean.

Parohia Ortodoxă Română Dej III, Dealul Florilor s-a înființat prin Hotărârea Permanenței Eparhiale Cluj, în anul 1995, 18 ianuarie.

Toate lucrările de construcție a Bisericii, încălzirea în pardoseală, placarea cu granit și marmură, candelabru, precum și lucrările de pictură în tehnica frescă, realizate de pictorii Ioan și Mariana Botiș, 2015-2021 , s-au făcut prin purtarea de grijăb a pr. paroh Teodor Mureșan și a pr. slujitor Ioan Câmpean, sprijiniți de Consiliul Parohial, Comitetul Parohial și enoriașii acestei parohii.

Socotim că toate acestea sunt bine-plăcute lui Dumnezeu și oamenilor, cu părintească dragoste:

Noi, † Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului, am sfințit această Biserică cu hramul Sfânta Treime, din municipiul Dej, duminica a 9-a după Rusalii, azi, 22 august 2021, în zilele de rodnică păstorire a P.F. Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, protopop al Dejului fiind P.C. Pr. Ioan Buftea, iar Pr. Paroh Teodor Mureșan și Pr. slujitor Ioan Câmpean.

Înscrie Doamne în cartea vieții pe toți ostenitorii, donatorii și binefăcătorii acestui sfânt locaș!”

În pridvor, pe tavan este pictat Iisus Hristos Emanuil, în mandorlă, iar Sfinții Evangheliști și Sfinții Români Ardeleni, pa laturile de sud și de nord.

Pe peretele vertical, la nord se află Pilda celor zece fecioare, iar la sud un pomelnic cu ctitorii acestui Sfânt locaș.

În galerii, pe pereții verticali sunt pictați Sfinți și Sfinte – la etaj sunt pictați în picioare, iar la parter, bust. Pe tavanul corului este pictat Sfântul Ioan Botezătorul – Îngerul Pustiei, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și Tăierea Capului Sfântului Ioan .

Sunt pictate și galeriile:

Galeria de nord (Sfinții Împărați Constantin și Elena, Înălțarea Sfintei Cruci și Gloria Sfintei Cruci);

Galeria de la parter (tavane) este pictată cu Lupta lui Iacov cu Îngerul și Visul lui Iacov cu scara.

Bolta pronaosului are un arc triumfal care desparte naosul de pronaos. Centrul bolții are două medalioane mari despărțite de Sf. Arhangheli, iar în centru de un Heruvim. Primul medalion conține imaginea Sfintei Treimi la stejarul Mamvri, înconjurată de curcubeul promis lui Noe, iar al doilea medalion, Maica Domnului – Orantă, înconjurată de un text și flancată de imnografi.

Pe bolta pronaosului sunt pictați Sfinții Mucenici Mărturisitori ai Năsăudului: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Zagra, Grigore din Telciu și Vasile din Mocod.

Jos se află picturile Sfinților Mărturisitori, Ilie Iorest și Sava Brancovici – mitropoliții Ardealului, iar la nord, jos, Sf. Ierarh Pahomie de la Gledin și Sf. Iosif al Maramureșului.

Turla bisericii, înaltă de 20 metri, are în exterior forma octogonală, iar interiorul aproximativ curb. Cupola este împărțită în trei zone sferice. Prima zonă cuprinde imaginea Domnului Iisus Hristos Pantocrator, a doua un curcubeu, iar a treia zonă, până la baza semisferei conține Puteri îngerești.

Pictura Bisericii „Sfânta Treime” din Dej a fost realizată de pictorii Ioan și Mariana Botiș.

Noi, enoriașii Bisericii ”Sfânta Treime” din Dej ( prept paroh Teodor Mureșan, preot slujitor, Ioan Câmpean) suntem bucuroși pentru faptul că avem o biserică monumentală, o adevărată bijuterie, nouă și frumoasă. În Cartierul Dealul Florilor din Dej va dăinui pentru veșnicie această Casă a lui Dumnezeu , o biserică de zid unde noi și urmașii noștri vom avea un loc pentru rugăciune.

Giurgiu Gheorghe, membru al Comitetului Parohial, Responsabil cu relația școală-biserică și cultură, Parohia Ortodoxă Dej III Dej

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*