Aşezat pe drumul de graniţă de la castrul roman Căşeiu spre castrul Tihău şi Porolissum, satul Câţcău are o vechime care precede cu mult epoca romană, fragmente de ceramică neolitică fiind descoperite pe teritoriul localității şi în zonele învecinate. Vetre de aşezări, cimitire, biserici, fortificaţii, turnuri de pază ridicate pe dealuri demonstrează continuitatea străromânească şi românească pe care, din secolul al XIII -lea, o consemnează cronicile, iar mai apoi, actele oficiale. Numele de Câţcău (Kachko) apare în documente începând cu secolul XIV, anii 1347-1356, pentru ca, transformat în Kaczko (1405), să figureze în statisticile din 1553, ca parte din domeniile Ciceului.
Mai aproape de noi, secolul XIX furnizează o serie de date privind structura demografică a aşezării. În 1850, Câţcăul număra 1200 de locuitori (205 case) din care 963 români, 74 maghiari, 80 evrei, 41 ţigani, restul – alte naţionalităţi. În pragul secolului XX, în 1910, satul număra deja 1576 de locuitori.
De remarcat că în 1892 la Câțcău funcţiona un oficiu poştal, din 1894 o şcoală de stat cu doi învăţători, iar în perioada 1867-1914 exista un protopopiat cu 12 parohii şi 6 filii. În 1913, pe locul fostei biserici din lemn, cu hramul Sfântul Nicolae, este construită o biserică din zid, paroh fiind preotul Ioan Paşca. Mărturii ale acestui trecut, au rămas: siturile arheologice de pe Muncelul-Săliştii, Biserica de lemn, monument istoric „Sf. Arhangheli Mihail si Gavril”, din Sălișca (sec. XVIII), Biserica monument istoric „Sf.Nicolae” din Muncel (aproximativ anul 1700) şi Biserica reformată, construită în 1825 (renovată în 2009-2010).
Comparativ cu trecutul bogat, prezentul comunei nu este nici el sărac. Cele trei sate ale comunei: Câţcău, Muncel şi Sălişca numărând aproape 2.400 de locuitori s-au făcut cunoscute prin legumicultură şi pomicultură îndeosebi, fără a fi ignorate însă şi creşterea animalelor, apicultura sau mica industrie. Despre acest prezent, mi-a vorbit primarul comunei, ing. Călin Mureşan.
Paşi spre Europa…
Deşi am nimerit în Primăria Câţcău într-o zi ploioasă şi aglomerată de vizite, mai mult sau mai puţin oficiale (viceprimarul municipiului Dej, Aurelian Mureşan, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Marius Mînzat, senatorii Marius Nicoară şi Alin Tişe), am reuşit totuşi să stau de vorbă cu primarul Călin Mureşan şi viceprimarul Ioan Balint şi să aflu că: „în comună lucrurile merg bine. Câţcăul face paşi repezi spre modernizare, spre europenizare, dacă vreţi, şi chiar dacă pentru unii nu e important, pentru noi, câţcăuanii e un motiv de mândrie!”
Astfel, prioritatea numărul unu, modernizarea infrastructurii este realizată aproape în totalitate fiind asfaltat drumul comunal Muncel (4,6 km., din bugetul local şi fonduri guvernamentale), drumurile de exploataţie agricolă care permit acces spre toate fermele din satele comunei (13.800 metri), cu tot ce înseamnă reparaţii sau reabilitări de rigole, poduri, decolmatări etc. (din fonduri europene în valoare de 1 milion de euro), modernizarea străzilor din satele comunei, extinderea reţelei de apă în Muncel şi extinderea reţelei de iluminat stradal în toate satele comunei. Nu în ultimul rând, comuna are în implementare un proiect european (cca. 90% finalizat) în valoare de 2,5 milioane euro pentru realizarea reţelei de canalizare a localităţii, proiectul incluzând şi construirea unei staţii de epurare. La această reţea urmează să fie racordate şi satele Sălişca şi Muncel.
La toate acestea se mai adaugă construirea unui sediu nou pentru Primăria Câţcău, reabilitarea şi modernizarea Căminului Cultural din Câţcău şi Sălişca, reabilitarea şcolilor şi grădiniţelor şi amenajarea spaţiilor verzi, recreative, în toate satele comunei
Întrebându-l pe primar ce ar mai fi de făcut în comună, răspunsul a fost scurt şi cuprinzător: „Multe! Asta însemnând proiectele care necesită finanţări consistente pentru: amenajarea de locuri de joacă pentru copii, construirea și dotarea unei săli de sport în localitatea Câţcău şi terenuri de sport în celelalte sate ale comunei; construirea și dotarea a două centre de sănătate (în Câţcău şi Sălişca); construirea de capele în cimitirele din toate satele comunei. Şi mai rămâne loc şi pentru altele, mai mărunte…”
Iar dacă există neîmpliniri, acestea sunt legate în principal de economia locală, destul de timidă ca dezvoltare în pofida facilităţilor de care se pot bucura investitorii, astfel că, antreprenoriatul se limitează deocamdată la comerţ, prestări servicii, artizanat, exploatarea balastului, fabricarea de furtune sub presiune (IMM HYDRO EST, cu capital italian) şi prefabricate din beton, într-o fabrică construită în 2012 de Vasile Tomşa, fiu al comunei, originar din Sălişca. Şi ar mai fi desigur, Centrul de Îngrijire şi Asistenţă al DGASPC – Câţcău care oferă servicii de cazare, asistenţă medicală şi terapie compensatorie (prin intermediul art – terapiei, meloterapiei, ergoterapiei, kinetoterapiei), persoanelor cu handicap sau în imposibilitatea de a se îngriji singure.
Locuinţa mea de vară e la ţară!
Economia locală are un profil predominant agricol, condiţiile naturale şi climatice ale comunei fiind favorabile cultivării pământului, în special pentru culturile de: cereale, păioase, porumb, cartofi, plante furajere şi legume. Suprafaţa agricolă a localităţii însumează 2.364 ha, din care: 1146 ha sunt arabile, 613 ha sunt păşuni, 516 ha – fâneţe şi 74 ha – vii şi livezi. Atâta doar că în prezent agricultura este practicată la un nivel de subzistenţă, fapt ce afectează randamentul şi productivitatea suprafețelor agricole. Practicată atât la nivel individual, cât şi în asociaţie, zootehnia se axează pe creşterea: bovinelor, ovinelor, porcinelor, cabalinelor şi păsărilor. Toate aceste activităţi agricole se desfășoară în cadrul a doua sectoare: privat şi individual.
Prin urmare, am poposit şi la cabinetul veterinar SC Arsenievet srl, recent amenajat în satul Câţcău. După o pauză destul de îndelungată, în care oamenii locului nu au beneficiat de servicii de specialitate, medicul veterinar dr. Elena Câmpean a avut curajul să deschidă în luna martie, anul curent, acest cabinet. Medic cu experienţă, activând de 16 ani în comuna Mica, dr. Elena Câmpean este de părere că arealul geografic şi clima comunei dispun de un excelent potenţial pentru dezvoltarea creşterii animalelor. Chiar dacă momentan, numărul animalelor pe care le are „în grijă”, împreună cu medicul veterinar Adrian Petruşe şi farmacist veterinar Ramona Tomşa, este de numai 100 de cabaline, 300 de vaci şi 2500 de ovine (plus păsări, porcine şi altele). De lucru însă, este destul şi va mai fi, mai ales dacă se dezvoltă sistemul asociativ, ca etapă absolut necesară pentru depăşirea stadiului actual aproape în întregime individual. 
Oricum, prevenirea şi combaterea bolilor la animale, a celor transmisibile la animale şi de la animale la om, prin acțiuni de supraveghere clinică a bolilor, vaccinări imuno-profilactice, tratamente profilactice şi curative, la care se adaugă activitatea de identificare şi înregistrare a animalelor, cu efectuarea corecțiilor ce se impun pentru o mai bună gestionare a bazei de date, pentru un medic veterinar înseamnă „zi lumină” petrecută prin ferme.
„Foaie verde de dudău/ toată lumea la Câţcău!”
Deoarece nu puteam să plec din Câţcău fără să sondez şi atmosfera culturală a comunei, despre tot ce înseamnă viaţă spirituală şi artistică în zonă, mi-a vorbit părintele Ion Mărginean. Preot, dar şi un om „întru cultură”, poet cu mai multe volume publicate şi premiate, publicist şi redactor de emisiuni cultrale, părintele Mărginean este iniţiatorul unei manifestări speciale purtând numele generic de „Târgul de vară al poeţilor”. Receptivitatea de care s-a bucurat această iniţiativă sprijinită de consiliului local şi primărie, a făcut ca la ediţia din 2015 a târgului, organizat în parteneriat cu Societatea Scriitorilor din Bistriţa şi USR Cluj, peste 40 de poeţi şi scriitori din judeţele Cluj şi Bistriţa Năsăud să fie prezenţi la Câţcău. Avîndu-l ca invitat special pe poetul Lucian Perţa (Vişeu) întâlnirea moderată de criticul Andrei Moldovan a fost marcată de dezbateri, poezie şi parodie, lansări de carte şi o expoziţie de caricaturi semnată Lucian Dobârtă. O manifestare care a aşezat definitiv comuna Câţcău pe harta culturală a „întâlnirilor admirabile”.
Sigur, ar mai fi multe de făcut pentru îmbunătățirea vieții culturale și spirituale a comunei, înființarea unui ansamblu de jocuri tradiționale, permanentizarea Zilelor Comunei sau reeditarea monografiei comunei fiind doar câteva dintre ideile care aşteaptă să fie materializate. 
Deocamdată, creșterea fondului de carte al bibliotecii comunale (una dintre bibliotecile rurale performanțe din zonă) şi includerea ei în reţeaua biblionet constituie un prim pas spre educarea tinerei generaţii, în primul rând. Iar dacă am amintit de educaţie şi tot am stat la poveşti cu părintele Mărginean, am aflat că grupa de cateheză a Şcolii Gimnaziale Câţcău tocmai finaliza un interviu cu tema „Biserica şi şcoala din sufletul meu” care, împreună cu creaţiile lirice ale elevilor şi un eseu tematic, participă la Concurcul Naţional „Icoana ortodoxă – lumina credinței” – ediția a V-a, lansat de Patriarhia Română.
Bineînţeles, ar mai fi multe de spus şi de scris despre comuna Câţcău, despre oamenii şi istoria acestor locuri. De bine, de rău şi iarăşi de bine… Deocamdată însă, dinspre Câţcău, veştile sunt numai de bine!
M. V.
