Centrul Cultural „Arta” a găzduit sâmbătă, 23 iulie, în cadrul manifestărilor consacrate zilelor orașului, lansarea volumului monografic „Muzeul Municipal Dej la 90 de ani de la înființare (1925-2015)” de Constantin Albinetz, directorul instituției sărbătorite. Finanțat de Primăria și Consiliul local Dej, volumul prefațat de prof. univ. dr. Nicolae Sabău, a apărut la editura clujeană “Risoprint” (2015) în condiții grafice deosebite și constituie nu doar o binevenită ediție omagială, ci și o lucrare necesară pentru cunoașterea istoriei locale. Cu atât mai mult cu cât, autorul își onorează pe deplin meseria și chemarea de istoric, oferind limpede și pentru toți, o înțelegere a muzeelor în general și al muzeului dejean în particular, al misiunii acesteia: de a cerceta, interpreta și celebra trecutul, într-un context al prezentului și viitorului.
Muzeul din Dej a fost înființat la 1 aprilie 1925 de elita intelectuală a orașului „din dorința de a strânge bunurile culturale particulare într-o instituție specializată care să le păstreze și să le valorifice pentru public și pentru generațiile viitoare”. Având un caracter mixt, muzeul și-a mărit și îmbogățit patrimoniul de-a lungul anilor, prin transferuri, donații și achiziții, ajungând astăzi să dețină colecții de: arheologie, istorie, numismatică, artă populară și etnografie, știință și tehnică și artă plastică și decorativă.
Ar fi multe de spus despre trecutul muzeului dejean, despre inerentele dificultăți ale începutului și la fel de dificila misiune de a-i susține existența, despre măreția și decăderea instituției, considerată mereu o Cenușăreasă a culturii locale, despre veșnica ei peregrinare dintr-o locație în alta sau despre colecțiile adunate și conservate cu trudă, în pofida indiferenței generalizate, de oamenii care s-au preocupat de destinele ei. Despre toate acestea vorbesc însă autorul cărții și paginile acesteia. Mă voi referi în schimb, foarte pe scurt, la acele activități care au scos instituția din somnul ei letargic și au readus-o în atenția publicului, a elevilor din școlile dejene mai ales, ca un popas obligatoriu pentru cunoașterea istoriei în general și istoriei Dejului, în special.
Dacă Muzeionul din Alexandria (celebrul sanctuar dedicat muzelor), anticipând complexele muzeale ale secolului 20 era locul unde își dădeau întâlnire învățații și filosofii cu discipolii lor, păstrând proporțiile, Muzeul Municipal din Dej s-a străduit să perpetuează această idee de spațiu cultural destinat ochiului și minții fiind nu doar gazda unor artefacte și expoziții, ci și un locaș primitor pentru lansări de carte, conferințe, simpozioane, concursuri tematice și diverse alte manifestări culturale.
Astfel, începând cu ianuarie 2004, Muzeul a organizat constant manifestări consacrate unor evenimente ca Ziua Națională a României, Unirea Principatelor, Ziua Europei, 8 Martie – Ziua femeii, Zilele Dejului și Festivalul Culturii Populare Someșene – SAMUS, la care s-au adăugat cu aceeași ritmicitate cele organizate în colaborare cu cercurile metodice al profesorilor de istorie și desen, cu Asociația ASTRA Dej, Asociația „Sfinții Apostoli Luca și Andrei”, Rotary Club Dej, Clubul Filatelic „Bobâlna” Dej, cu pătimașii colecționari și statornici colaboratori ai muzeului ca ing. Liviu Gavrilescu, prof. Sorin Borodi sau regretatul profesor Kiss Francisc, cu numeroase personalități ale vieții intelectuale dejene și bineînțeles, cu școlile și grădinițele din oraș.
Dintre instituțiile din afara Dejului, un loc important au ocupat și ocupă colaborarea cu UBB Cluj, cu Direcția Județeană a Arhivelor Cluj, cu muzeele clujene, muzeele din Gherla, Turda, Zalău, Iași și Piatra-Neamț, Muzeul de Mineralogie din Baia Mare etc. Relații stabilite, dezvoltate și întărite prin înființarea în anul 2006 a Rețelei Naționale a Muzeelor din România (RNMR), Muzeul Municipal Dej numărându-se printre cei 36 de membri fondatori.
Și, deși toate activitățile prezentate, rod al colaborărilor amintite merită atenție, mă rezum la a aminti câteva dintre cele de impact: Expoziția etnografică „Cultură și civilizație rurală pe Valea Someșurilor”, în colaborare cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca (2005); Expoziția „Ceramica Cucuteni. Miracolul restaurării” , în colaborare cu Complexul Muzeal Național „Moldova” din Iași și Muzeul de Istorie din Piatra Neamț (2006); deschiderea secției de arheologie a muzeului dejean, realizat în colaborare cu UBB Cluj și Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei Cluj-Napoca (2007); Expoziția iconografică „Lumina Sfintei Tradiții”, în colaborare cu Facultatea de Istoria Artei din cadrul UBB Cluj (2009); Expoziția de mineralogie „Comori ascunse: Flori de Mină” în colaborare cu Muzeul de Mineralogie din Baia Mare (2009) și Expozițiile Anuale ale artiștilor plastici dejeni (2004, 2005, 2006, 2007 și 2016).
La toate acestea se adaugă, începând cu anul 2007, manifestările cunoscute sub denumirea de Noaptea Muzeelor, care au așezat definitiv Muzeul Municipal pe harta circuitelor muzeale dedicate acestui eveniment. 
Cu regretul că nu pot cuprinde toate activitățile ultimilor zece ani – numărul lor fiind de-a dreptul impresionant – pot spune doar că toate, dar absolut toate, sunt consemnate în paginile cărții și atestă strădania instituției numită muzeu de a menține standardele culturale ale orașului la un nivel ridicat, dar și o continuă deschidere spre publicul larg.
În fine, tot pentru sutele de posibili prieteni ai istoriei sau simpli curioși, care formează publicul larg, a fost conceput și proiectul „Exponatul lunii” desfășurat pe durata anului 2015 și dedicat împlinirii a 90 de ani de la înființarea muzeului. Cele mai valoroase obiecte din cadrul colecțiilor pe care le posedă muzeul au stat la baza proiectului și au format nucleul unor expoziții tematice organizate lunar și mediatizate întru cunoașterea zestrei materiale și spirituale de care dispune instituția, orașul în ultimă instanță: „Fosile de mamut” descoperite la Nireș, Cazania lui Varlaam (1643), „Diploma de Cetățean de Onoare al orașului Dej, acordată lui Gheorghe Gheorghiu-Dej”, opaițul paleocreștin (sec. IV-VI) descoperit la Dej, statueta Genius Augusti, descoperită în urma săpăturilor efectuate la castrul din Cășeiu, „Universul copilăriei – Educația”, expoziția dedicată pictorului Alexandru Chira, „Bancnota de 10 bani”, bancnota cu cea mai mică valoare cunoscută vreodată în lume, „Depozitul de vase hallstattiene, „Vechea stemă a orașului Dej și exploatarea sării”, „Lăzi de breaslă, simboluri și unelte ale meșterilor dejeni” și „Tezaurul monetar imperial roman descoperit la Nireș”.
Nu pot să închei, desigur, fără a-l felicita pe istoricul Constantin Albinetz pentru această carte prin care publicul este invitat la o călătorie în spațiul restrâns și totodată nesfârșit al Muzeului Municipal Dej. O călătorie la capătul căruia cititorul va ajunge, inevitabil, cu sentimentul că acest mic muzeu îi este mult mai aproape de suflet decât credea, deoarece este spațiul în care s-a „depozitat” o parte din memoria orașului și unde trăiește pentru totdeauna ziua noastră de ieri.
Constantin Albinetz s-a născut la 15 ianuarie 1969 în localitatea Romula (județul Olt) și este absolvent al Facultății de Istorie a Universității Babeș-Bolyai (promoția 1998), cu un masterat în Managementul Relațiilor Internaționale și Politicilor Europene (2008-2010) și specializări în Managementul Instituțiilor Muzeale (2005-2007) și în Managementul Muzeelor și Educația Muzeală (2009). După absolvirea facultății a fost profesor la mai multe școli din Dej, pentru ca în 2004 să fie numit director al Muzeului Municipal Dej. Din anul 2011 face parte din Comisia de patrimoniu abilitată cu elaborarea „Strategiei culturale a județului Cluj”, în cadrul proiectului inițiat de Consiliul Județean Cluj și Direcția de Cultură, Culte și Patrimoniu a Județului Cluj.
Ca director al Muzeului Municipal Dej, a desfășurat o susținută activitate concentrată în special pe activități specifice, prin organizarea unor expoziții tematice complexe și acordarea unei atenții
deosebite valorificării patrimoniului existent, dar și colaborării cu alte instituții și asociații culturale dejene sau din afara Dejului. Participă la seminarii, sesiuni de comunicări și conferințe organizate la Gherla, Baia Mare, Cluj-Napoca, București, Dumbrăveni/Sibiu, Arad ș. a., publicând totodată numeroase studii și articole în revistele locale și de specialitate. Este coautor al albumului monografic „Dej. Poarta Someșului” (Editura Studia, Cluj-Napoca, 2005), „Dejeni de ieri și de azi” (editura Texte, 2009), „Dej. Istorie și legentă” (Editura Risoprint, Cluj, 2014) și autorul volumului „Identități în dialog: Armenia și armenii din Transilvania” (Editura Ararat, București, 2012).
Prin urmare, apariția volumului „Muzeul Municipal Dej la 90 de ani de la înființare (1925-2015)”, reprezintă o continuare firească a activității istoricului preocupat de cercetarea și cunoașterea locurilor cărora, chiar dacă nu le-a aparținut dintotdeauna, cu certitudine le aparține acum.
Magdalena Vaida
