Despărțământul „Dr. Teodor Mihali” Dej al ASTRA Rediviva, a împlinit miercuri, 18 ianuarie, 27 de ani, evenimentul fiind sărbătorit de astriștii dejeni, într-o atmosferă jovială și relaxată, la restaurantul Parkhouse, alături de invitați și de prietenii astriști din Năsăud.
Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura şi Cultura Poporului Român, cunoscută sub numele de ASTRA, a luat naştere în anul 1861 și a fost desființată în mod abuziv în 1948.
Deși ASTRA a dispărut oficial, spiritul ei a rămas totuși viu prin manifestările culturale organizate de-a lungul anilor, în spirit astrist. Astfel de manifestări au fost numeroase și la Dej şi s-au datorat unor oameni, instituţii şi societăţi care, sfidând vremurile, au continuat să acorde credit valorii și elitelor (din toate domeniile), opunându-se pe cât posibil nivelării intelectuale dorită prin formarea „omului nou”. 
Cea mai bună dovadă că spiritul Astrei a rămas viu la Dej, îl constituie faptul că la începutul lunii ianuarie 1990, un grup de intelectuali dejeni au hotărât înfiinţarea unei societăţi culturale cu numele de ASTRA, având ca scop promovarea culturii şi activităţilor culturale din oraş, ca o continuare a dezideratelor vechii Astre. La 18 ianuarie 1990 a avut loc adunarea generală de constituire, iar cei 145 de participanţi au adoptat statutul, programul de activitate şi au ales primul comitet al asociaţiei, avându-l ca preşedinte pe Dan Mârza, Tiberiu Morariu şi Grigore Petruţiu, vicepreşedinţi, Petre Codoreanu, secretar, Iosif Bâtiu, Ştefan Mihuţ, Ligia Clinciu, şi Nicolae Moioş, membri. În paralel cu acţiunea dejeană, ASTRA se reorganizează şi la nivel național, în diferite localităţi, independente unele faţă de celelalte (Orăştie, Blaj, Năsăud, Sibiu etc.), astfel că, în aprilie 1990 are loc Adunarea Generală de la Sibiu care consfinţeşte reînființarea Asociaţiunii. Dejul aderă imediat și devine Despărţămîntul Dej al ASTRA, luând mai tîrziu numele de dr. Teodor Mihali, în memoria marelui astrist someşean.
Momentele care au precedat renașterea Astrei dejene și constituirea noii societăți culturale, ASTRA Rediviva, au fost evocate de președintele Despărțământului „Dr. Teodor Mihali”, ec. dr. Radu Gavrilă și doi dintre membrii fondatori ai asociației: Emilia Buculei și Ligia Clinciu. 
Sărbătoarea Astrei dejene a continuat cu o conferință pe tema: „Societăți, reuniuni, antologii” susținută de istoricul și criticul Andrei Moldovan, președintele Societății Scritorilor din Bistrița-Năsăud.
Portretizând ambientul cultural românesc de la finele secolului al XIX – lea, Andrei Moldovan a oferit un scurt incurs în evoluția atitudinii estetice „preeminesciene” față de poezie, evocând desigur, rolul avut de „Junimea” și Titu Maiorescu în începuturile vieții literare românești moderne. Un rol semnificativ, care s-a extins înspre educație și învățământ, întru dobândirea acelor deprinderi care duc la cristalizarea noțiunii de valoare și la formarea unei elite culturale, sau nu doar culturale.
Succinta și excelenta expunere a criticului bistrițean a fost urmată de lansarea volumului „Semne și sensuri – antologie literară a astriștilor dejeni” recent publicat la Editura ASTRA-Dej, cu sprijinul Despărțământului „Dr. Teodor Mihali” Dej al ASTRA și Primăriei și Consiliului Local Dej. Cuprinzând teatru, poezie și proză, volumul prefațat de Elena-Valeria Ciura reunește 21 de autori, unii debutanți, alții cu volume publicate sau prezenți, fie în antologiile anterioare, fie în paginile unor reviste literare: Ștefan Mihuț, Dorina Rus, Constantin Albinetz, Cristina Albinetz, Vasile Cernea, Elena-Valeria Ciura, Zorin Diaconescu, Marian Horvat, Baboș Carol, Maria Borzași, Gina Cobârzan, Mihaela Dimitriu, Lucian Gruia, Nicolai Maxim, Elena Mereuță, Maria Săplăcan, Szell Sandor, Ioan Șimon, Zamfira Toderici, Raveca Vlașin, Vica Zeitler. Lor li se alătură și Gabriela Meșter, cea care semnează ilustrația grafică a cărții.
În fine, cu promisiunea de a reveni cu un text mai amplu asupra volumului proaspăt lansat, închei spunând doar că, într-o societate ca a noastră – apăsată mereu de „urgențele” cotidianului, dar și prea puțin înclinată spre a savura expresivitatea unui text literar sau profunzimea unei ideii poetice – și într-un un oraș tipic de provincie, ca al nostru, apariţia unei antologii a astriștilor dejeni sigur este un eveniment. Poate și fiindcă, reuşeşte performanţa de a fi un „tablou vivant” al preocupărilor acelor oameni care nu vor să renunțe la căutarea unei anume poeticităţi a firescului. 
Nu în ultimul rând, pentru toți cei care iubind pătimaș cartea, ca obiect-tezaur, au fost împreună în după-amiaza de miercuri, expoziția de carte veche „Mihai Eminescu”, a constituit un binemeritat bonus oferit de familia Gavrilă.
M.V.
