de Ionuț Țene.
România a rămas singura ţară din Uniunea Europeană, cu lacătul greu al ignoranţei pus pe şcoli şi grădiniţe. Se pare că în ţara noastră educaţia nu valorează nimic pentru diriguitorii trecători din fruntea poporului, deşi dreptul la învăţământ este obligatoriu prin Constituţie?
De trei luni, preşcolarii şi şcolarii români sunt rupţi de procesul de învăţământ. Noi nu mai avem nevoie de educație, să fim doar culegători de sparangheli şi de căpşuni? Trebuie făcut ceva urgent pentru deschiderea grădiniţelor şi şcolilor. România moare moral fără educaţie!
Ca tată a trei copii observ că şcoala online e o distopie şi o minciună compensativă a realităţii. Aflu de la cunoştinţe şi prieteni că preşcolarii se „sălbăticesc” de la un bunic la altul. Toţi prietenii mei din Diaspora îmi spun că-şi trimit copiii la şcoală, iar numai, noi, românii îi ţinem în case pentru şase luni. E o pierdere uriaşă pentru educaţie. Trebuie Ministerul Educaţiei să identifice soluţii ca să deschidă şcolile şi grădiniţele. Preşcolarii şi elevii nu trebuie învăţaţi că se poate şi fără şcoală în viaţă. Nu cred că asta doreşte Ministerul Educaţiei, să blocheze accesul constituţional la învăţământ?
În ţări europene, unde pandemia a lovit de zeci de ori mai puternic, şcolile au fost deschise, pentru că occidentali ştiu că fără educaţie popoarele decad în lumea a treia. Educaţia primează. Reînceperea şcolilor în 22 de ţări europene nu a dus la vreo creşterea infecţiilor de coronavirus în rândul copiilor, părinţilor sau personalului, s-a spus la o videoconferinţă a miniştrilor Educaţiei din toată Uniunea Europeană, potrivit G4Media.ro.
Din cele 22 de ţări în care şcolile şi-au reluat cursurile în etape, în ultima lună, 17 au permis întoarcerea copiilor doar în grădiniţe, şcoli primare şi anii finali ai ciclului gimnazial, într-o încercare de ridicare a restricţiilor impuse pentru combaterea pandemiei de coronavirus. Douăzeci de ţări au asigurat condiţii pentru ca elevii care termină liceul să poată da examenele, deşi în formate amendate.
Marea majoritate a şcolilor redeschise şi-au putut relua activitatea doar pentru două săptămâni, ceea ce a determinat-o pe Blaženka Divjak, ministru al Educaţiei din Croaţia, care deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE, să sugereze că este necesar ca rezultatele pozitive să fie tratate cu oarecare prudenţă. Danemarca a devenit prima ţară europeană care şi-a redeschis creşele, grădiniţele şi şcolile primare din 15 aprilie, apoi Norvegia, pe 24 aprilie, în pofida împotrivirii semnificative a părinţilor care au acuzat guvernul că îi tratează pe copiii lor ca pe cobai. Ministrul francez al Educaţiei le-a spus părinţilor că este un risc mai mare să-şi ţină acasă copiii, decât să-i trimită la şcoală, acum când s-a ieşit din izolarea strictă.
Aceste ţări ştiu că educaţia face diferenţa faţă de ţările slab dezvoltate. Jean-Michel Blanquer a spus că prioritatea guvernului este să evite ca tinerii care au probleme la şcoală sau acasă să devină „victime colaterale” ale crizei Covid-19. Suedia nu a închis şcolile. Tot mai mult, specialiştii occidentali consideră că statul acasă e mai periculos pentru sănătate decât mersul la şcoală. Occidentul ştie că educaţia este motorul progresului.
În schimb, în România, educaţia este o anexă a intereselor economice pentru ministerul agriculturii, doar ca export de sezonieri agircoli în Germania, Italia sau Austria? I se impune României să fie o ţară subdezvoltată educaţional pentru a furniza doar culegători şi badante? Economia este legată de educaţie. Deschideţi şcolile şi grădiniţele pentru a respecta dreptul constituţional la educaţie, pentru ca România să se dezvolte şi pentru ca părinţii să poată merge la serviciu şi să pornească economia. De asemenea, mă miră că dascălii români nu cer urgent începerea cursurilor! S-a disipat oare conştiinţa de dascăl? Nu cred!
Profesorii români trebuie să fie în prima linie a deschiderii procesului de învăţământ! Te mustră conştiinţa ca profesor să iei salariul fără să faci lecţii la şcoală cu elevii! Cu cât se amână reînceperea şcolii, cu atât mai greu se va face reintegrarea. „Omul poate deveni om numai prin educaţie. El nu e nimic decât ceea ce face educaţia din el” spunea Immanuel Kant. Haideți să ne ridicăm ca români din starea de „nimic” pe care ne-o doresc alţii şi să punem educaţia în fruntea priorităţilor naţiunii noastre. În acest sens, parafrazând pe Marin Preda putem spune: „Dacă educaţie nu este, nimic nu este”.