de Mihai Gheorghiu.
Franța anunță că nu va mai lua în calcul carantina totală și recunoaște că măsura luată în martie a implicat costuri imense și punerea în pericol a foarte multor categorii de pacienți cu alte patologii, iar populația nu va mai accepta în niciun caz o carantină totală.
La noi, comisarii Troicii apar într-una la televizor, amenințând, răstindu-se, mințind, atrăgând mereu atenția asupra morții iminente a tuturor, susținuți permanent de guvernatorul republicii. Sunt permanent foarte siguri pe ei, având aerul salvatorului neînțeles de victimele gregare și ignare. Nu răspund la nicio întrebare, nu asumă nicio greșeală, niciun abuz, practică cu impunitate teroarea media și au impus cenzura absolută în întreg sistemul medical. Aceleași mereu sastisite figuri de experți OMS vehiculează închiderea a tot și a toate, fără nici cea mai mică jenă sau anunță deschideri și relaxări care complică lucrurile, nu le simplifică.
Ordinele elaborate de ministere pentru perioada de alertă țin mai toate de demența cognitivă acută a acestui tip de gestiune medical penitenciară a masei populației pe care o privesc ca pe o masă de manevră epidemiologică. Nu poți face triaj epidemiologic unei mase de 15-16 milioane de oameni, ca și cum ai face triaj epidemiologic în penitenciar, tabără sau spital, deci în comunități închise unde oamenii coexistă în același spațiu 12 sau 24 de ore. Și cu toate acestea, măsurile aberante continuă.
Carantina carcerală draconică impusă în România este un experiment unic chiar și în Europa. Modelul României a fost Franța, dar am depășit-o. Aici, slugărnicia politrucilor, mai toți neaveniți, incompetenți și foarte acoperiți, este dusă pe culmile abjecției suicidare. Dacă tot ce vrei este să salvezi vieți, dacă nu ai nimic de ascuns, de ce introduci cenzura totală în lumea medicală, de ce ameninți pe oricine care o altă opinie medicală?! Ah, da, „virusul ucigaș” se poate răspândi captat de proteina opiniei!
În România, nici măcar revizuirile, revenirile specialiștilor nu sunt popularizate de televiziunile sistemului, este aici afișarea unui dispreț total față de adevăr, față de demnitatea oricărei persoane, care merită să fie informată, nu condiționată psihologic de panica televizată.
